Zilele astea cineva mi-a spus sa devin ceva mai personal, iar acel cineva fiind cumva sursa mea de inspiratie pentru cele ce vor urma, voi lua in considerare aceasta observatie. Stai asa ca nu voi intra in prea multe detalii si nu va fi de acum acolo asa pentru ca nu vreau un jurnal aici si chiar sa-mi povestesc viata, mi se pare un picut cam lame, fara suparare pentru cei care o fac… parerea mea.
Bun, bine ca am lamurit-o si pe asta, iar acum voi reveni la indignarile mele, ca sa le zic asa, pana la urma asta fiind o modalitate de refulare, iar daca cineva ma mai si aproba… OK, e de bine.
De cate ori am auzit “…bag piciorul in ea de viata. Ce rost mai are daca… “ nu stiu din ce motiv s-a suparat respectivul/respectiva, am inceput sa ma satur . sa nu mai zic de cei care-si incheie socotelile cu viata, este deja strigator la cer. Fraate, viata e frumoasa, merita traita in continuare pana in ultima clipa. Nu conteaza ca simti in acel moment ca e capatul lumii… pamantul e rotund, deci nu are capat. Stai o clipa, take a break si priveste inapoi si vei vedea ca ai ce face. Gandeste-te la nimicurile care te faceau sa zambesti, “micile placeri ale vietii”, care pentru fiecare om in parte sunt altele si ma incumet totusi sad au mic exemplu: soarele rasare a doua zi si o face intr-un mod atat de frumos, o nebunie nu alta, numai bines a te trezesti a doua zi. Sa merg si mai departe si ma bag si in cliseuri siropoase dar atat de adevarate ci care contreaza o intelepciune milenara… “soarele va rasari si pe strada ta”. Cat poate sa-ti mearga rau? La un moment dat tot vei reveni la calea cea buna si totul va fi mult mai bine decat chair inainte de necaz.
Alta chestie ar fi “Asta-i soarta mea…” sau tot asa omul la suparare mai spune “Ce ti-e scris in frunte ti-e pus.”… bullshit. Asta e firea omului, da vina pe situatia in care se afla. Hai sa-ti spun o chestier… TOT CE TI SE INTAMPLA REPREZINTA REZULTATUL ACTIUNILOR TALE ANTERIOARE la care nici nu te poti gandi in acel moment nefast. Totul in lume se intampla pe principiul cauza-efect sau pentru cunoscatori pot extrapola si spune ca este un fel de butterfly effect (cel mai bun film este primul il recomand cu caldura).
Ee, faza este ca ar putea veni acum cineva sis a-mi zica de acea lege a lui Murphy care spunea ca daca ceva rau ti se poate intampla, acel lucru chiar ti se poate intampla. Nu este cumva aici vorba de soarta? Nu prea… ci pur si simplu gandirea omului este conceputa sa mearga spre negative, spre intuneric, el ne atrage. Nu se poate sa nu fi auzit niciodata de acest lucru. Este vorba despre acea lupta continua dintre instinc si ratiune, lupta care va da, de cate ori poate si ii este permis , un rezultat care ne baga in belea si vom spune : “Ce sa-i faci, soarta…”. Oamenii asa gandesc, structura lor decizionala se formeaza in asa fel incat vom cam lua decizii in urma carora ne vom da cu capul de pereti mai devreme sau mai tarziu. De ce sa nu recunoastem ca suntem un pic bling-bling, ne atrage the easy way, lucrul sclipitor chiar daca mai tarziu va “cocli”. Asta cam e spiritual de turma si cu parere de rau o zic, dar asta e, avem nevoie de a socializa cu lumea din jur si de aici si acest comportament de a te lua dupa cel pe care-l vezi si care da impresia de lipsa de coloana vertebrala.
Hai gata ca iar am ajuns la critici si nu vreau sa ma vada lumea ca pe un ingamfat, un tip care se crede superior celorlalti si chiar nu vreau sa apar asa in ochii celorlalti. Eu pur si simplu am stat si am observant firea omuului si acum expun cam cum o percep. Gresesc rog sa ma traga cineva de urechi si sa-mi spuna cum este de fapt.
Uite si un cantec mai slow asa numai bun sa-ti readuca zambetul pe buze incet dar sigur: